Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Guvernul se întâlnesc din nou în instanță, joi, în procesul privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Dosarul a ajuns în faza de recurs, după ce Înalta Curte a obținut câștig de cauză în primă instanță.
Curtea de Apel a dat câștig de cauză Înaltei Curți
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata restanțelor salariale, inclusiv prin rectificare bugetară.
Instanța a stabilit că Executivul trebuie să pună în aplicare hotărârea în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a acesteia. În caz de întârziere, Guvernul riscă penalități de 1% pe zi și o amendă calculată în funcție de salariul minim brut pe economie.
Acțiunea în instanță este semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar dosarul a fost soluționat pe fond încă de la primul termen.
Guvernul contestă decizia
Conflictul s-a amplificat după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat, pe 2 iulie, sesizarea Curții Constituționale, invocând existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte.
Potrivit Executivului, instanța și-ar fi depășit atribuțiile prin obligarea Guvernului să aloce fonduri bugetare, competență care, în opinia sa, aparține exclusiv puterii executive și legislative.
Premierul a precizat că valoarea sumelor aflate în litigiu se ridică la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Cum au apărut restanțele salariale
Drepturile salariale restante provin din majorările acordate magistraților prin hotărâri judecătorești, aplicate retroactiv începând cu anul 2018.
Deși proiectul de buget pentru 2026 prevedea fonduri suplimentare pentru achitarea acestor sume, Guvernul a decis amânarea unei părți din plăți și redirecționarea resurselor către alte cheltuieli bugetare.
Miza procesului
În cererea de chemare în judecată, Înalta Curte susține că neplata drepturilor salariale afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii și reprezintă o încălcare a principiului separației puterilor în stat.
Decizia care va fi pronunțată în recurs este așteptată să clarifice unul dintre cele mai importante litigii dintre puterea judecătorească și Guvern, cu implicații financiare de aproape 5 miliarde de lei pentru bugetul de stat.
